Iași

           Iași este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România. Iașiul a fost capitala Moldovei în perioada 1564-1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 și 1862 și capitala Regatului României între 1916 și 1918 (în perioada Primului Război Mondial, atunci când Bucureștiul s-a aflat sub ocupație germană).

                 La recensământul din 2011, municipiul Iași avea o populație de 290.422 și era al patrulea oraș ca mărime din România. În anul 2018, numărul de locuitori a crescut la 371.889, municipiul clasându-se pe locul doi în România. Populația Iașiului are o creștere constantă de la an la an datorită oportunităților economice și financiare. Conform Eurostat, cu o populație de 474.035 locuitori (în 2015), zona metropolitană Iași este a doua ca mărime din România (după București)

          Istorie

Istoria apartenenței statale 

 România 1866–
 Principatele Unite 1859–1866
 Moldova –1859

Veche vedere aeriană a centrului orașului (zona Piața Unirii)

Imagine veche a Străzii Ștefan cel Mare (cu biserica Trei Ierarhi în partea stângă)

Imagine veche a Străzii Lăpușneanu

Sinagoga Mare din Iași

Cercetările arheologice  au dus descoperirea unor amfore romane în strada Ciurchi, în zona viilor din Copou și la câțiva km de Iași, la Holboca. De asemenea, s-au descoperit monede imperiale romane lângă Dealul Cetățuia. La Valea Lupului (lângă Antibiotice SA) s-au descoperit morminte sarmatice, vase dacice și obiecte de podoabă. Din perioada de trecere spre feudalism s-au identificat pe teritoriul Iașiului, 19 așezări cu resturi de locuire din sec. IV, neîntărite. Locuințele erau colibe de suprafață și bordeie.

Din secolele VII-X s-au descoperit locuințe rectangulare prevăzute cu cuptoare în formă de potcoavă precum și numeroase unelte, piese de veșminte și podoabe, încadrate în cultura de tip Dridu. Din secolele X-XI s-a descoperit o ceramică cu elemente de tehnică și forme specifice Moldovei de nord.

Gheorghe Ghibănescu a arătat că în 1238, tătarii determină exodul a aproape 10.000 de alani în Moldova. Alanii (iașii) se stabilesc în zona în care va fi menționat orașul Iași. Între 1299-1302, majoritatea alanilor părăsesc Moldova și trec în Imperiul Bizantin.

Din aceste date rezultă că Iașiul a fost în antichitate un sat care s-a dezvoltat ajungând prin secolele VII-X un mic târg cu locuințe dreptunghiulare care a crescut o dată cu venirea triburilor iașilor (alani) în secolul al XIII-lea. Târgul Iașilor a fost ocupat în timp de pecenegi, cumani, alani și tătari.

Orașul Iași a fost menționat pentru prima oară într-un privilegiu comercial (acordat negustorilor din Liov), emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Deoarece existau clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu presupusa Biserică armeană construită în 1395), se crede că orașul este mult mai vechi, cel puțin cu câteva decenii înainte de această dată, fapt dovedit și de zidurile Curții Domnești.

                 Al Doilea Război Mondial a reprezentat o perioadă neagră în istoria ieșeană. La cinci zile de la intrarea României în război, Antonescu a declanșat, cu concursul autorităților publice locale, Pogromul de la Iași din 27-29 iunie 1941 împotriva cetățenilor români de etnie evreiască. În conformitate cu datele prezentate de autoritățile române, în cele trei zile de pogrom, continuat cu victimele „trenurilor morții” au fost uciși 13.266 de evrei. Acest pogrom a fost unul dintre cele mai grave evenimente de acest fel din lume. Cele două morminte comune ale victimelor pogromului, aflate în cimitirul evreiesc din oraș, sunt o mărturie veșnică a acestui masacru.

                În mai 1944, orașul a fost scena unor lupte grele între armatele româno-germane și Armata roșie și o mare parte din zona istorică a orașului a fost distrusă. La 21 august 1944, Iașiul a fost ocupat de forțele sovietice.

                În perioada postbelică orașul a continuat să se dezvolte, construindu-se noi cartiere și întreprinderi industriale, continuând să fie un important centru universitar.

           Geografie

              Municipiul Iași se află în partea de est a Moldovei, în Câmpia Moldovei, fiind așezat în calea vechilor drumuri comerciale care legau nordul și vestul Europei de sud-estul continental și de Orientul Apropiat. Orașul se află pe râul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsă în râul Prut. În perioada medievală Târgul Ieșilor se afla situat pe una dintre cele mai importante artere comerciale din zonă, respectiv pe axa Lvov (Polonia) - Constantinopol, cel mai important oraș din acea perioadă. Situarea pe această axă a ajutat la dezvoltarea sa, deoarece pe aici treceau toți comercianții spre și dinspre Constantinopol.

           Așezare geografică

Prin extinderea lui, Iașiul este legendara „urbe a celor 7 coline", comparat în 1691 de italianul Marco Bandini ca fiind „O nouă Romă". Cele șapte coline sunt Cetățuia, Galata, Copou, Bucium-Păun, Șorogari, Repedea și Breazu, cu altitudini variind între 50 m în Lunca Bahluiului și 400 m pe Dealul Păun și Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Cetățuia, Tătărași și Galata. Orașul mai este traversat de râul Nicolina, râul Bahlui și de pârâul Șorogari (numit în evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la răsărit de oraș, curge pârâul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement.

               Topografie

Iași, panoramă spre Centrul Comercial Palas și Palatul Culturii

Grădina Palas

              Situat la nord de Codrii Iașilor, orașul vechi se află într-un patrulater delimitat de actualele străzi Ștefan cel Mare (Ulița Mare), Alexandru Lăpușneanu, Independenței (Podul Hagioaiei), Elena Doamna și Grigore Ghica (Ulița Rusească), nucleul orașului aflându-se în zona Palatului Culturii (fostul Palat Domnesc) și Costache Negri (Ulița Veche).

             Orașul nou s-a extins în toate direcțiile, cuprinzând în prima fază (secolele XVIII-XIX) cartierele Copou, Sărărie, Țicău, Tătărași, Ciurchi, și parțial Nicolina și Păcurari. În a doua fază (secolul XX), au fost incluse cartierele Păcurari (partea nouă, de vest), Nicolina (partea nouă, de sud, azi numită C.U.G.), Frumoasa-Poitiers, Socola, Bucium, Canta, Galata, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Dacia și Grădinari, la acestea adăugându-se Zona Industrială. Orașul are ca suburbii câteva localități care, din punct de vedere administrativ, sunt considerate încă așezări rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezintă ca așezări urbane: Dancu, Tomești, Ciurea și Lunca Cetățuii.                          Tendința urbană este de extindere a Iașilor, aceste localități fiind incluse în zona metropolitană, alături de alte localități: Păun, Bârnova, Horpaz, Miroslava (cu Valea Adâncă și Balciu), Valea Lupului și Breazu. În urma exploziei fenomenului construcțiilor din ultimul deceniu, unele dintre aceste localități sunt astăzi practic unite cu orașul.

           Clima

              Clima prezintă un caracter continental pronunțat, fiind influențată de masele de aer cu proveniență răsăriteană. Vara predomină timpul secetos cu temperaturi ridicate, iar iarna se simte din plin efectul maselor de aer venite dinspre nord și nord-est, regiunea fiind frecvent bântuită de viscole. Secetele, brumele târzii de primăvară și timpurii de toamnă, aversele de ploaie însoțite de căderi de grindină, completează trăsăturile regimului climatic continental specific.

          Economie

              Iași este un centru economic important al României. Industriile principale sunt metalurgia (SC Arcelor Mittal Tubular Products, SC Tehno Steel), medicamentele (SC Antibiotice SA), textilele (SC IasiConf SA, SC Iasitex SA), componente auto ( SC Delphi Diesel Systems Romania) și industria alimentară. Sectorul bancar și cel al informației au luat avânt în ultimii ani, numeroase bănci și companii de software fiind prezente în oraș.

             Iași este de asemenea un centru comercial regional important, aici existând numeroase centre comerciale (Iulius Mall, Moldova Center, Ansamblul Palas, Felicia Shopping Center, Era Shopping Center, Hala Centrală, Axa Niciman etc.) și mai multe hyper și supermarket-uri (Arabesque, Auchan, Carrefour, Dedeman, Kaufland, Leroy Merlin, Lidl, Metro, Mobexpert, Mr. Bricolage, Praktiker, Selgros). Alte proiecte sunt în curs de realizare (Maximall, Green Plaza Iași etc.).

         Obiective turistice

Clădiri și monumente istorice

• Obeliscul cu lei
• Bojdeuca lui Ion Creangă
• Palatul Roznovanu
• Palatul Braunstein (în Piața Unirii)
• Casa Pogor
• Crucea lui Ferentz
• Palatul Calimachi - azi sediul UMF
• Institutul de Anatomie
• Grand Hotel Traian
• Biserici din Iași
• Baia Turcească

Biserici și mănăstiri

Catedrale

• Catedrala romano-catolică veche (1782-1789)
• Catedrala mitropolitană din Iași (1833-1887)
• Catedrala romano-catolică "Sfânta Fecioară Maria, Regină" (1992-2005)

Mănăstiri

Turnul mănăstirii Golia

• Mănăstirea Galata (1582-1584)
• Mănăstirea Frumoasa (1586)
• Mănăstirea "Sf. Trei Ierarhi" (1635)
• Mănăstirea Podgoria Copou (1638)
• Mănăstirea Golia (1650-1660)
• Mănăstirea Cetățuia (1668-1672)
• Mănăstirea Bucium (1853)

Biserici

• Biserica Armenească (1395?-)
• Biserica "Sf. Nicolae Domnesc" (1491-1492)
• Biserica Sfântul Sava (secolul al XVI-lea)
• Biserica Bărboi (1613-1615); (1841-1844)
• Biserica Barnovschi (1627-)
• Biserica Talpalari (secolul al XVII-lea)
• Biserica Curelari (1663?)
• Biserica Sfinții Teodori 1665; (1750-1761)
• Biserica Banu (1705); (1802)
• Biserica Sfântul Spiridon (1747-1752)
• Biserica Lipovenească (secolul al XIX-lea) (1780 ?)
• Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Iași - Moara de Vânt - cu cimitir atestat la 1803 (mai vechi decât Eternitatea) (1803-1830)

Strada Lăpușneanu

• Biserica Toma Cozma (1807)
• Biserica Buna Vestire (1816)
• Biserica Mitocul Maicilor (1819)
• Biserica Sfântul Nicolae-Copou (1937-1943)

Parcuri, grădini

Orașul este renumit pentru numeroasele plantații de tei, arbore considerat un simbol local. Numeroase exemplare de Tilia tomentosa se regăsesc în aliniamente stradale, dar și în următoarele parcuri:

• Parcul Copou
• Grădina Botanică din Iași
• Parcul Expoziției

Obiective istorice și turistice din împrejurimi

• Mănăstirea Bârnova
• Mănăstirea Dobrovăț
• Mănăstirea Hadâmbu
• Mănăstirea Hlincea

Institutul de Anatomie

• Mănăstirea Piatra Sfântă
• Mănăstirea Vlădiceni
• Biserica Aroneanu, fostă mănăstire
• Regiunea viticolă Bucium
• Zona de agrement Ciric

În județul Iași se mai află:

• Palatul Domnesc de la Ruginoasa al lui Alexandru Ioan Cuza
• Castelul Sturdza de la Miclăușeni
• Palatul Sturdza de la Miroslava
• Conacul Cantacuzino-Pașcanu de la Ceplenița
• Muzeul Vasile Alecsandri, la Mircești
• Muzeul Costache Negruzzi, la Hermeziu
• Ruinele de la Cucuteni
• Regiunea viticolă Cotnari
• Muzeul Viei si Vinului din Moldova, la Hârlău

Hoteluri

Grand Hotel Traian

Sunt peste 40 de hoteluri și pensiuni în Iași:

• Pleiada Boutique Hotel*****
• Hotel Bellaria****
• Hotel Diplomat****
• Hotel Grand Hotel Traian****
• Hotel Hampton by Hilton****
• Hotel International****
• Hotel Little Texas****
• Hotel Ramada****
• Hotel Select****
• Hotel Unirea****
• Hotel Belleville***
• Hotel Best Western Astoria***
• Hotel Ciric***
• Hotel Dorobanți***
• Hotel Eden***
• Hotel Indiana***
• Hotel Moldova***
• Hotel Zimbru***
• Hotel Continental**